Saturday, December 5, 2020
Home Știri Opel: Istoria electrificării constructorului german

Opel: Istoria electrificării constructorului german

Acum mai bine de 50 de ani, Opel a început aventura electrificării sub forma unor experimente susținute, care au dus la obținerea primului hibrid și primului model electric.

Primele modele Corsa-e și Grandland X hibrid plug-in tocmai își fac apariția pe drumurile europene. Modelul electric Opel Vivaro și versiunea electrică a noului Mokka X vor fi lansate în cursul acestui ani, în timp ce Combo-e, Zafira-e Life și succesorul modelului Astra vor debuta în în 2021. Toate modelele Opel – autoturisme și autovehicule comerciale ușoare – vor avea o variantă electrică până în 2024.

Opel a început cercetarea și dezvolarea sistemelor de propulsie electrică acum mai bine de cinci decenii, marca din Rüsselsheim fiind unul din pionierii idustriei în acest domeniu.

Deja în 1968, Kadett B Stir-Lec I prezenta principiul „autonomiei extinse” care avea să intre ulterior în producție cu Opel Ampera. Stir-Lec era alimentat de 14 baterii cu plumb, iar electricitatea care ținea bateriile încărcate în mod constant era generată de un motor cu combustie Stirling, montat pe spate.

Doar trei ani mai târziu, Georg von Opel, nepotul fondatorului companiei, a înregistrat șase recorduri mondiale la volanul unui Opel Electro GT de 188 km/h, alimentat de două motoare electrice cuplate, care produceau 88 kW/120 CP. Energia a fost furnizată de un pachet de baterii nichel-cadmiu de 590 de kilograme și, la o viteză constantă de 100 km/h, mașina avea o autonomie de 44 de kilometri.

Opel Impuls și Opel Twin

Cercetarea a făcut un pas înainte cu programul Opel Impuls în perioada 1990-97. Impuls I a fost un vehicul bazat pe Kadett, echipat cu un motor electric cu curent continuu de 16 kW, folosind celule de baterii de nichel-cadmiu cu electrolit lichid. Avea o autonomie de aproximativ 80 km și o viteză maximă de 100 km/h. Acesta a fost urmat un an mai târziu de Impuls II, bazat pe un model Astra estate. Folosea 32 de baterii cu plumb pentru a alimenta două motoare asincrone trifazate, oferind un total de aproximativ 45 kW/61 CP. Din 1993 până în 1997, Opel a realizat primul său program de testare pe scară largă pentru vehicule electrice cu Impuls III. O flotă de zece autovehicule Impuls III a fost testată pe insula germană Rügen, acoperind un total de peste 300.000 km. Cinci vehicule erau echipate cu baterii de nichel-cadmiu (45kW/61 CP), iar celelalte cinci au folosit baterii de capacitate ridicată, cu sodiu/clorură de nichel (42 kW/57 CP). Toate cele zece vehicule Impuls III erau echipate cu un motor asincron trifazat.

În 1992 a fost dezvăluit conceptul de succes, Opel Twin. Un motor cu trei cilindri, de 0,8 litri, pe benzină, care furniza 25 kW/34 CP era disponibil pentru utilizarea pe autostrăzi, în timp ce o unitate electrică cu două motoare montate pe roți, de 10kW /14 CP era oferită pentru conducerea în oraș și pe distanțe scurte. Șoferul unui model Opel Twin avea o poziție centrală în față, iar trei scaune pentru pasageri erau disponibile în spate. În 1995, Opel a introdus electro-mobilitatea în segmentul vehiculelor comerciale propunând conceptul Combo Plus, care avea două baterii de capacitate ridicată, cu sodiu/clorură de nichel care funcționau în combinație cu un motor asincron, trifazat, de 45 kW.

Celule de hidrogen în testarea de zi cu zi: flote HydroGen fără emisii

În anul 2000, dezvoltarea celulelor de hidrogen Opel debuta cu Zafira HydroGen1. Celule de hidrogen furnizau energie electrică pentru un motor asincron trifazat care oferea 55 kW/75 CP și un cuplu de 251 Nm. O baterie tampon oferea vârfurile de putere. În 2001, o flotă de 20 de modele HydroGen3 a fost testată de clienții. Puterea a fost crescută la 60 kW/82 CP, oferind o viteză maximă de 160 km / h. În competiția modelelor cu propilsie pe bază de hidrogen din 2004, două vehicule HydroGen3 au acoperit aproape 10.000 km în toată Europa, de la Hammerfest în Norvegia până la Lisabona în Portugalia. La volanul unui HydroGen3, Heinz-Harald Frentzen, pilotul de Grand Prix și Opel DTM, a câștigat Raliul Monte Carlo din 2005 pentru mașinile cu propulsie alternativă.

Cea de-a patra generație de vehicule cu celule de hidrogen, HydroGen4, este, de asemenea, complet lipsită de emisii, doar vaporii de apă ieșind din evacuare. Sistemul format din 440 de celule conectate în serie, în care hidrogenul reacționează cu oxigenul din aer, este responsabil pentru conducerea ecologică. Nu există combustie, ci o reacție electrochimică care generează electricitate. În acest fel, este posibilă o putere continuă de 73 kW/100 CP și o putere maximă de 94 kW/128 CP. Începând cu 2008, o flotă de vehicule HydroGen4 a fost testată pentru a demonstra utilizarea de zi cu zi într-un proiect sponsorizat de Ministerul Federal al Transporturilor – Parteneriatul pentru Energie Curată (CEP) – la Berlin și mai târziu și în regiunile Hamburg, Baden-Württemberg, Rhine-Westphalia de nord și Hesse.

Campioni ai autonomiei: Opel Ampera cu autonomie extinsă și Opel Ampera-e

Concomitent cu dezvoltarea unora dintre tehnologille detaliate mai sus, Opel a urmărit și dezvoltarea vehiculelor propulsate de baterii și a debutat cu conceptul inovativ Flextreme la IAA 2007 din Frankfurt, care prezenta propulsia electrică cu autonomie extinsă Voltec. Conceptul Flextreme GT/E, prezentat la Salonul Auto de la Geneva din 2010 a demonstrat modul în care acest sistem poate fi integrat și într-o mașină de dimensiuni medii.

Unitatea electrică cu autonomie extinsă a ajuns în producția de serie în 2011 prin modelul Opel Ampera, prima mașină electrică pentru patru persoane potrivită pentru utilizarea de zi cu zi. Energia pentru distanțe cuprinse între 40 și 80 de kilometri (în funcție de condițiile de conducere) a fost furnizată de bateria litiu-ion de 16 kWh, care alimenta motorul electric de 111 kW/150 CP. Ori de câte ori nivelul de încărcare a bateriei atinge un minim definit, motorul pe benzină de 63 kW/86 CP pornește automat și pune în funcțiune un generator pentru a alimenta motorul electric. Acest tip de alimentare continuă de energie asigură o conducere fără griji – fără stație de încărcare, pentru distanțe de câteva sute de kilometri. Ampera a fost concepută înaintea timpului său și a primit premiul „European Car of the Year 2012”.

Opel Ampera-e a urmat în 2016/2017. Cu o autonomie electrică în premieră de 423 de kilometri (WLTP), Ampera-e a debutat ca un campion al autonomiei electrice la Salonul Auto de la Paris. Întrucât bateriile sunt montate în plan plat, cu un design în pardoseală, Ampera-e oferă spațiu pentru cinci pasageri și un portbagaj cu capacitatea unui model de clasă compactă cu cinci uși (381 litri). Ampera-e demonstrează, de asemenea, cum mobilitatea electrică și plăcerea de a conduce pot forma o singură unitate, deoarece cuplul maxim de 360 ​​Nm asigură valori impresionante de accelerație și elasticitate. Puterea motorului electric este de 150 kW/204 CP. Mașina compactă accelerează de la zero la 50 km/h în doar 3,2 secunde și iar de la 80 la 120 km/h în 4,5 secunde.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Most Popular

Oficial: Dacia Spring, primul model electric Dacia vine cu autonomie de 225 km (295 km în oraș)

Dacia a prezentat astăzi modelul Dacia Spring, prima mașină electrică de la Dacia și cel mai accesibil EV din Europa.

Oficial: BMW iX3, primul SUV electric BMW. Prețuri în România

BMW a prezentat primul său SUV electric, BMW iX3, model care oferă o autonomie destul de bună și echipare pe măsura...

Oficial: Noul Opel Mokka-e, versiunea electrică a noii generații

După o serie de teasere, Opel a prezentat noua generație Opel Mokka. Constructorul german ne arată, deocamdată, doar versiunea electrică, Opel...

Primele imagini cu noul Citroen C4 și versiunea sa electrică Citroen e-C4

Citroen a prezentat primele imagini și informații despre noua generație Citroen C4, oferit atât cu propulsoare ICE, cât și în versiunea...

Recent Comments